mi-am dat seama saptamana trecuta ca....

1. am zeci de motive sa "Pastrez Romania curata" ( din punct de vedere ecologic, desigur :} ) si analizandu-mi faptele pentru asta, zilnice, am concluzionat ca:

- chiar daca nu gasesc un cos de gunoi in imediata apropiere a mea cand am un ambalaj in mana, il tin pana cand gasesc un cos;

- daca sunt la facultate sau intr-o incapere si nu ma pot ridica- il pun in geanta pana cand am ocazia sa ies si sa vad un cos de gunoi;

- nu las gume in bancile de la facultate ca sa enervez colegii care urmeaza dupa mine la ore, sa le murdaresc hainele sau sa stric mobilierul,

cred ca toate astea tin si de un minim bun simt si de responsabilitate. punct.



2. am descoperit de curand o oja f tare, dupa lungi cautari pentru oje care nu numai sa coloreze cica frumos unghia , ci s-o si intretina. am gasit-o intr-o farmacie, aparent dintr-o greseala: cat stateam la coada, langa casa de marcat era un cos cu oje si creioane pt ochi ale unui brand cunoscut din Cluj. Fara a face publicitate, am descoperit de fapt inca o data un produs cu traditie romanesc, de calitate ( si asa am convingerea si incerc sa gasesc in magazine- supermarket-uri produse romanesti avand si mania de a cauta etichetele si a vedea in ce oras sunt fabricate, sa ma asigur ca sunt fabricate in Romania si nu doar distribuite de o firma din tara)




3. mi-am dat seama pt A MIA OARA ce frumoase peisaje are tara asta numita Romania!!!! parca nu ma satur sa le observ, sa le caut intelesuri, sa caut prin culorile, formele lor imaginile trecutului, ale istoriei, ale frumosului. ( si asta nu doar de 1 Decembrie :} )ce frumoasa e tara mea! :) mai mult decat atat, am observat o fotografie din revista Historia cu niste copii la tara in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial ( bine, fotografia ilustra de fapt efectele secetei din 1946, dar eu am observat cat de frumosi erau copii aia ce stateau in tarana, Doamne ce frumosi erau!) ma uit des la fotografia aia si de fiecare data mi se pare superba.

m-am decis ca atat timp cat voi mai calatorii prin tara, sa fac fotografii obiectivelor turistice, a locurilor cunoscute pe plan local si sa scriu despre ele dintr-un simplu motiv: avem locuri in tara care trebuie si mai mult, MERITA, sa fie promovate.




4. exista oameni care chiar cred in idealuri culturale, in cultura, in valori culturale, artistice, nationale, europene, internationale. Ar suna a lux in perioada de criza economica sa pastrezi si sa perpetuezi cultura prin manifestari artistice, festivitati, expozitii, reprezentatii de teatru, concursuri, insa, sunt oameni si autoritati publice, institutii culturale care inca fac asta, si o fac f bine! sa le dea Dumnezeu putere de munca si idei de genul acesta cat mai bune si pentru viitorul culturii, al artistilor si al iubitorilor de frumos din tara.


sa fie intr-un ceas bun,
totul,

Emilia.

respect your values.....

Imi pun cateva intrebari retorice si imi raspund intr-un final, dar as vrea ca de fapt toti sa-si raspunda in minte la intrebarile astea.

Ma intreb de ce doar de Ziua Nationala lumea admira uniforma veniti in numar mare si parca mai mult ca niciodata atunci se simte mandria uniformei, cand ar trebui sa se intample zi de zi avand in vedere ca este uniforma unui stat national, ca porti insemnele unei institutii mai mult decat publice, nationale, ca tocmai uniforma prin imaginea si simbolurile ei, fara a ne da seama, este unul dintre simbolurile esentiale ale unui stat national.

apoi ma intreb retoric ce s-ar intampla daca intr-o zi de 1 Decembrie nu ar mai fi aceasta parada nationala superba de la Arcul de Triumf? nici nu as vrea sa ma gandesc..................



apoi.... e trist, dar este foarte adevarat, am patit de 2 ori in acest an, o data in mediul informal ( la un fast- food ) si odata intr-un mediu cat se poate de oficial, la un eveniment literar important din afara sa se rada ca sunt din Romania sau ca sunt roman. Ei si? cred ca cu atat mai mult, aceste reactii urate, de adversiune, imi intaresc mai mult ideea ca da sunt roman, scriu in limba asta, imi scriu poeziile si mi le gandesc doar in limba mea si mi le traduc atunci cand un eveniment din afara o cere, dar esential e ca sunt gandite si scrise in limba tarii mele, ca fara sa-mi dau seama, incostient sau poate un constient f subtil, cultura romana, educatia primita, oamenii pe care i-am intalnit in aceasta cultura in care am crescut mi-au influentat si imi influenteaza scrisul, toate sunt sub pecetea Romaniei. am premii obtinute la concursuri nationale de poezie, cu poezii scrise, simtite si gandite in limba romana, am premii pe care in Cv-ul meu le voi duce departe cu mine cu numele tarii, de ce sa nu fi mandra deci ca sunt din Romania?
Cu drag,